[avatar user="ivascenco" size="medium" align="left" link="file"]

Pe 18 decembrie, după mai multe tentative eșuate, Consiliul Municipal Chișinău a aprobat (în prima lectură) bugetul municipal 2015. Se planifică cheltuieli de cca 3,1 mlrd lei, venituri de 2,8 mlrd lei și un deficit de cca 300 mln lei.

A rămas încă o enigmă cauza ”susținerii unanime și necondiționate” a bugetului de către Fracțiunea Partidului Comuniștilor, în timp ce anterior comuniștii vorbeau despre ”serioase, categorice și ireconciliabile divergențe”. Probabil, între timp, conducerea Primăriei le-a făcut vreo ”ofertă care nu a putut fi refuzată”…

Deoarece acest buget este ultimul pe care îl aprobă actuala componență a CMC, precum și este documentul care va asigura interfața financiară a ”alegerilor locale 2015”, se cer câteva concluzii de ordin general:

1. Pe fundalul unor ”plângeri neîntrerupte” că capitala este ”jecmănită” de guvernare, procesul bugetar național a asigurat o creștere continuă a parametrilor bugetului municipal. Astfel, veniturile planificate pentru 2015 sunt cu 55% mai mari decât cele din 2011, iar cheltuielile - cu 50% mai mari. În general, față de anul 2011, în 2015 CMC a pus la dispoziția Primarului General un buget cu peste 1 miliard de lei mai mare.

2. În perioada 2011-2014, politica bugetar-fiscală din Republica Moldova a asigurat o avantajare a Chișinăului: în perioada respectivă veniturile bugetului de stat au crescut cu 35%, pe când veniturile bugetului municipal cu - 48%.

3. Îndatorarea municipalității în această perioadă a luat ”turații serioase”. Au fost contractate (sau garantate) credite de peste 100 mln euro (pentru modernizarea ”Apă Canal”, troleibuze belaruse, proiectele BERD și Genesis de reabilitare a drumurilor, proiectul IFC pentru rețele tehnico-edilitare, schimbarea geamurilor la blocurile locative, etc.). Pentru anul 2015 se propune ca cca 75% din valoarea tuturor proiectelor de investiții capitale să fie acoperite prin resurse împrumutate.

4. În total, în perioada 2011-2014 Chișinăul a avut la dispoziție și a cheltuit peste 10 miliarde lei - resurse bugetare și împrumutate.

5. Al doilea an consecutiv, în contextul descentralizării financiare, Chișinăul are o autonomie nemaivăzută anterior în formarea și executarea bugetului municipal: nu mai există norme și normative ”dictate de Ministerul de Finanțe”, iar aprobarea mărimii taxelor locale este în totalitate la discreția autorităților locale. A fost eliminată abordarea ”forfecării supra-veniturilor” practicată anterior.

6. În perioada 2011-2014, problema nr. 1 a bugetului municipal rămâne – implementarea: asigurarea executării de către Primărie a bugetului aprobat de CMC. Încă nu avem date finale în privința anului 2014, dar în perioada 2011-2013 Primăria nu a reușit executarea bugetului municipal la capitolul cheltuieli în sumă totală de peste 700 mln lei. Motivul de bază – probleme serioase în managementul proiectelor. Zeci de proiecte, pentru care s-a aprobat finanțarea, așa și nu au fost realizate (e.g. crearea Agenției de Dezvoltare Municipală, reconstrucția străzilor Columna și Creangă, reabilitarea scărilor din Valea Morilor, constituirea Parcului Investițional Chișinău, etc.). Alte zeci de proiecte se execută cu depășiri enorme ale parametrilor inițiali (e.g. reconstrucția str. Alecu Russo, strada pietonală, canalizarea în com. Bubuieci, etc.).

În termeni restrânși (maxim 2 săptămâni) Primăria Chișinău urmează să definitiveze/detalieze proiectul bugetului municipal și să-l înainteze CMC spre aprobare în lectură finală. Dacă bugetul în prima lectură – este doar un ”exercițiu formal”, atunci  aprobarea în lectură a doua este ceva mai interesant – vom avea o adevărată ”echilibristică politico – financiară”. Probabil, se va încerca pedalarea pe un  buget ”electoral”…

Autor: Ghenadie Ivașcenco, consilier municipal