Astăzi pe platforma de ştiri timpul.md a fost postat un material, potrivit căruia activele BEM-lui au fost vîndute la un preţ de 7 ori mai mic decît valorau cu ceva timp în urmă. Sunt de acord că conducerea băncii sub "patronatul părintesc" a ex-premierului Filat a depus toate "eforturile " ca să deminueze preţul unei acţiuni, dar nu chiar de 7 ori. Trebuie să luăm în consideraţie criza financiară globală care a afectat considerabil sistemul bancar internaţional. Republica Moldova, cu sistemul bancar în curs de dezvoltare, a avut de suferit nu mai puţin. Luînd în consideraţie afilierea Băncii de Economii guvernărilor, putem să intuim că impasul a fost mai de proporţii. Înainte de alegerile din 2009, BEM-ul a fost impus să-şi asume responsabilităţile unei bănci ce a falimentat. Mă refer la Investprivatbank. Această bancă a fost într-o formă oarecare  naţionalizată, prin intermediul unei bănci ce aparţinea statului. Şi cu ce s-a ales statul în urma acelei manevre electorale? După 2009, altă guvernare dar aceliaşi "gusturi" de a supune sursele financiare ce treceau prin BEM şi veniturile acesteia. Un instrument financiar afiliat politic. Poziţia mea faţă de cedarea pachetului de acţiuni a BEM-lui îl consider drept furt... Dar acest lucru ar trebui să-l spună până în final organele competente sau poporul.

Cel mai interesant lucru pe care îl observăm vis-a-vis de acest subiect este coordonarea acţiunilor şi declaraţiilor a două partide de opoziţie, de stînga şi de dreapta. Mă refer la PCRM şi PL. Nimic straniu, chiar şi salutabil este faptul că partidele de opoziţie crtitică acţiunile guvernanţilor, pentru aceasta şi există opoziţia. Cel mai straniu este ceea ce propun aceste partide cu ideologii politice diametral opuse  NAŢIONALIZARE BEM-lui...

Naționalizarea (sau etatizarea) este o măsură politică prin care se face un transfer al proprietății private în proprietatea statului sau mai bine zis o înlocuire a proprietății private cu proprietatea publică. Acest proces este opus PRIVATIZĂRII. Din nefericire acest popor a trecut o dată în istoria s-a prin experienţa tragică de naţionalizare masivă a proprietăţii private. Între anii 1949-1950 absolut toată averea privată a fost naţionalizată şi/sau colectivizată. La peste 60 ani de la acele vremuri tragice, politicienii moderni din Republica Moldova mai tîngesc după vremurile colectivizării şi naţionalizării. În data de 12 septembrie PCRM a propus naţionalizarea BEM-lui invocînd motivul că, doar readucerea băncii în proprietăţii statului ar readuce această instituţie bancară la buna funcţiune. Predecesorii actualilor comunişti, bolşevicii şi-au lăsat adînc amprenta în logica gîndirii lor. De ce oare această bancă să nu fie în proprietate privată, fără ca statul să se implice în politica bancară. Pentru aceasta este Banca naţională, care este obligată să gestioneze şi să coordoneze acţiunile băncilor ca să aibă de suferit sistemul bancar în întregime. Naţionalizarea nu este paiul de salvare pentru acest stat.

La o zi diferenţă de la conferinţa de presă organizată de PCRM, adica pe 13 septembrie, alt partid de opoziţie şi anume Partidul Liberal, în persoana Preşedintelui PL Mihai Ghimpu, liderului grupului PL în Parlament, Valeriu Munteanu şi a vice-preşedintelui PL Boris Vieru (arăta ca după o beţie îndelungată (zapoi) de vre-o 2 săptămâni) au  cerut întoarcerea BEM-lui în proprietatea statului. Reiese că cei ce se declară anticomunişti şi cu orice ocazie blamează vremurile staliniste, insistă ca BEM-ul să fie naţionalizat. Vai şi amar de viaţa voastră. Ce fel de liberali sunteţi dacă insistaţi pe NAŢIONALIZARE? Oare asta a fost scopul vostru de a accede la putere, de a susţine pe parcursul a 3 ani şi jumătatea fărădelegile guvernării, ca acuma sunteţi gata să vă faceţi frate şi cu dracul numai ca să treceţi rîul...

Se face o impresie că atât PCRM, cît şi PL au marea dorinţa ca astăzi să fie naţionalizată proprietatea privată, mâine să fie colectivizat ceea ce nu se va naţionaliza, ca în aşa mod în scurt timp această ţară să ajungă în comunismul luminos...